“Activitatea de construcţie şi reconstrucţie a cursurilor şi strategiilor de formare nu este niciodată definitivă”

Anul trecut, Fundaţia Dinu Patriciu a organizat a doua ediţie a Galei Premiilor în Educaţie, o competiţie care are ca scop premierea proiectelor, a oamenilor şi a organizaţiilor care au un impact semnificativ asupra sistemului educaţional din România. Premiile în valoare totală de 250.000 euro au fost primite de elevi, profesori, studenţi, cercetători, bibliotecari dar şi şcoli, facultăţi şi ONG-uri care s-au remarcat prin rezultate deosebite şi activităţi extra-curriculare în domeniul educaţional.

În cele ce urmează veţi citi un interviu cu Constantin Ticu, câştigătorul premiului întâi la secţiunea Profesorul anului universitar, un profesor care a pus la cale programe întregi axate pe dezvoltarea profesională a studenţilor săi şi care intenţionează să investească în continuare în astfel de proiecte.

dazzle.ro: Ce înseamnă activitate didactică de calitate în opinia dumneavoastră?

Constantin Ticu: Cred că, la nivel academic, o activitate profesională de calitate, oricât de inovativă sau de glorioasă ar fi ea, trebuie să aibă ca fundament o activitate didactică de calitate.

Pentru a realiza o activitate de formare eficientă, esenţială pentru mine este nu numai identificarea celor mai relevante informaţii necesare studenţilor de pe fiecare nivel şi găsirea unor strategii adecvate de transmitere a lor, ci şi selectarea celor mai utile competenţe necesare viitorilor practicieni şi construirea unor aplicaţii consistente de formare a acestor competenţe. Pentru a atinge astfel de obiective, activitatea de construcţie şi reconstrucţie a cursurilor şi strategiilor de formare nu este niciodată definitivă. De aici şi efortul continuu de informare şi dezvoltare profesională.

dazzle.ro: Cum se dialoghează eficient cu studenţii? În ce fel i-aţi provocat?

C.T.: Studenţii au nevoie de competenţă şi autenticitate. Vor să te simtă ca profesionist în domeniul în care predai, cu experienţă practică consistentă, profesionist de la care pot învăţa ceva util pentru reuşita lor profesională. Studenţii nu apreciază pe cei care „fac teorie” şi care scriu doar „carti din carti”, fără să aibă un contact consistent cu realitatea profesiei respective.

În plus studenţii vor să fii autentic, să fii sincer cu ei, să îi tratezi ca posibili parteneri de dialog şi să nu faci prea multă paradă de poziţia academică sau cunoştinţele tale. Dacă le oferi competenţă şi autenticitate ai şansa unui dialog eficient cu studenţii.

În plus, trebuie să îi provoci, să le „deschizi” noi perspective sau oportunităţi. Cred că studenţii aşteaptă provocări, au nevoie de un scop sau sau o idee în care să creadă şi în care să investească motivaţional. Chiar şi cei mai negativisti studenţi aşteaptă să fie convinşi că merită să se implice! Eu cred că dacă nu reuşim să îi atragem de partea unei idei, a unui proiect sau a unei activităţi, ceva este greşit în ceea ce le oferim noi, în felul în care punem noi problema sau în ceea ce le oferim că deziderat final.

Dat fiind numărul mare de studenţi care caută un motiv de a participa la ceva important, găsesc intotdeuna studenţi care să adere la un proiect, la o idee, la o activitate. Repet, important este să convingi, să construieşti acea motivaţie în ei şi nu doar să aştepţi să spună „Da” la o solicitare neconvingătoare.

dazzle.ro: Povestiţi-mi despre câteva iniţiative ale studenţilor pe care le-aţi sprijinit.

C.T.: O strategie pe care o folosesc în activitatea de formare este aceea de a deschide mereu calea dialogului, de a facilita interacţiunea, a provoca şi a răspunde la provocări, de a oferi oportunităţi. De exemplu, numai ca o consecinţă directă a interacţiunilor din cadrul cursului „Psihologia personalului”, au fost demarate şi realizate împreună cu studenţii din anul III două proiecte cu impact potenţial major la nivel de facultate:

a)Proiectul PSIHOIMAGE (realizarea unor sondaje periodice pentru a vedea care sunt percepţiile şi opiniile studenţilor şi cadrelor didactice, cum evaluează ei activitatea academică, ce feedback şi ce note oferă studenţii cadrelor didactice şi care ar fi premisele optimizării activităţii academice şi creării unui climat stimulativ şi performant);
b) Proiectul EVALUARE (realizarea unei anchete pentru analiza percepţiilor pe care le au cadrele didactice şi studenţii din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuzaa”, cu referire la introducerea noii formule de organizare a activităţii semestriale şi a noului sistem de evaluare a studenţilor).

Însă cele mai consistente intitiative sunt cele demarate în cadrul E-team. După mai multe iniţiative punctuale similare celor de mai sus, în aprilie 2006, am pus bazele unui grup de cercetare format în principal din studenţi – „Grupul E-team”. Din acest grup, cu un mod de organizare destul de flexibil, fac parte şi cadre didactice (de obicei în calitate de iniţiatori de proiecte de cercetare) şi absolvenţi ai facultăţii noastre (practicieni în diferite firme locale). Activitatea E-team este organizată pe mai multe echipe de cercetare /proiecte (10-15 membri), coordonate de către un student senior sau un cadru didactic.

Ca rezultat concret al acestei iniţiative, numai în intervalul 2009 – 2010 membrii E-team au realizat cinci cercetări complexe incluzând peste 2000 de subiecţi, au participat cu 10 lucrări colective la trei conferinţe diferite, au publicat în colaborare 3 articole în reviste de specialitate. Pe lângă proiectele punctuale de cercetare realizate anual, întreaga activitate a E-team oferă un bun exemplu de iniţiere a unor activităţi extra-curriculare pentru studenţi. De la suita de şcoli de vară organizate de noi (în 7 oraşe între 2007-2010) până la implicarea membrilor E-team în proiecte cu miză la nivel naţional (Proiectului EVIQ – Est – Vest Intelligence Quotient), aceste activităţi i-au vizat pe studenţi, s-au realizat împreună cu ei şi, cu câteva excepţii, s-au realizat în absenţa unei finanţări/ program finanţat, prin simpla voinţa şi dedicare a membrilor săi.

Dincolo de rezultatele directe, măsurabile, climatul de lucru, principiile la care se raportează studenţii pe parcursul celor 3-5 ani de activitate în E-team, ideile vehiculate şi normele de relaţionare împărtăşite în cadrul E-team, credem că vor sta la baza formării personalităţii lor profesionale de mai târziu.

[va urma]

No related posts.